membri

Fotografia mea
sunt o fire prietenosa, foarte schimbatoare, mereu dispusa sa dau o mana de ajutor, urasc ipocrizia, dar trebuie sa invat sa traiesc intr-o lume plina de ipocriti...si cam asta ar fi.

miercuri, 16 noiembrie 2011

Capitolul 5

M-am trezit dimineata fiindu-mi dor de prezenta lui tandra. Ma simteam cam singura si melancolica, vroiam langa mine pe cineva care sa tina la mine, care sa ma imbratiseze din suflet, nu care sa vrea sa obtina ceva mai mult. Orele au trecut, cam greu, pana s-a facut seara si ne-am vazut din nou.
Plimbarile de mana, rasetele, discutiile interminabile si toata caldura transmisa de prezenta lui ma invaluiau din ce in ce mai mult. O stiam, dar nu vroiam sa mi-o recunosc cu voce tare, incepeam sa ma indragostesc asa cum n-am mai fost vreodata
Cand  ne-am intalnit in seara aia, a fost cumva magic.. Mereu incercam sa ramanem singuri ca sa ne cunoastem mai bine, sa ne apropiem mai mult, sa ne bucuram unul de altul fara a fi deranjati. Si imi amintesc ca stateam doar pe banca si fiind mai tarziu se lasase racoare afara si ma cam luase si somnul asa ca mi-am pus capul pe umarul lui si ma uitam si la stele si il si ascultam in acelasi timp. Il rugasem sa-mi povesteasca de celelalte fete din viata lui, asa ca eu doar il ascultam. Imi povestea ca n-a avut decat o singura fata mai importanta in viata lui cu care a fost trei luni, la care a tinut destul de mult, dar de care a fost nevoit sa se desparta deoarece ea pleca in strainatate. Nici macar pana azi nu s-a intors, dar nu-i mai duce dorul.
-Asa a fost sa fie si sunt resemnat in legatura cu ceea ce imi e dat sa traiesc, spuse el.
-Inteleg, dar nu ti-ai dori uneori sa nu fi plecat? Sa puteti ramane impreuna?
-Probabil ca am avut momente recente plecarii ei in care mi-am dorit astea, dar acum n-am ramas decat doi straini care in urma cu un an obisnuiam sa pierdem vremea impreuna.
-Si acum ce ti-ai dori de la o fata?
-Mi-as dori doar pe cineva pe care sa iubesc si care sa ma iubeasca la randul ei. Asa cum mi-as dori ca si tu sa ma iubesti, continua el.
Eu m-am fastacit si m-am grabit sa schimb subiectul:
-Ma gandeam la cand te-am intalnit prima data, mai oficial si nefiind implicata intr-o relatie, ca pareai tare timid. Ce era cu tine?
-Te referi la atunci cand vorbeai tu cu Ionut despre prietena lui Mihaela?
-Da, am raspuns eu prompt.
-Pai, spuse el ridicand privirea in sus.. te priveam. Urmaream fiecare miscare de a ta! Stiu ca suna ciudat, dar te plac de la revelion, cand te-am cunoscut si tu erai cu Danut, dar n-am putut sa fac nimic chiar daca au trecut vreo opt luni de atunci, erai cu un prieten de al meu si nu puteam sa intervin, nici macar pentru a spune ce simt. De atunci ma gandesc la tine, dar totul a inceput mult mai intens in ziua aia in care te admiram.
-Nu mi-a mai vorbit nimeni atat de frumos! Eram clar ametita de vorbele lui si eram chiar flata de interesul pe care Valy il manifesta fata de mine.
S-a asternut tacerea.. Stateam doar si contemplam la cele spuse; inca eram neincrezatoare, dar m-am gandit ca nu vreau sa fug de ceea ce vara aceasta imi ofera: o aventura, o relatie de o vara. Asa ca ma bucuram de tot fiind sincera cu mine in legatura cu faptul ca relatia asta nu va avea un viitor.
Cum stateam eu asa pe umarul lui m-am intors sa-l privesc in ochi, el a facut aceeasi miscare care a dus la o apropiere foarte mare a buzelor noastre. Ii simteam respiratia calda pe obraz si atunci am stiut ca vreau sa simt gustul buzelor lui asa ca inainte sa pot da inapoi m-am apropiat si mai tare, el la fel; eram ca doi magneti care se atrageau.. Apoi am simtit caldura si dulceata buzelor lui. Era primul sarut pe care i l-am dat cuiva dorindu-mi-l si eu atat de mult.
Am ramas cumva blocata de frumusetea momentului, m-am panicat si am vrut sa ajung cat mai repede acasa sa ma gandesc la cele  intamplate, sa nu fiu nevoita sa vorbesc despre asta, dar totusi am zis:
-A fost tare dulce! Mersi pentru seara asta! Acum ma conduci te rog acasa ca s-a facut cam tarziu si sunt cam obosita. Adevarul este ca nu realizasem cat de tarziu se facuse.
-Acum ma crezi ca te iubesc?
-Mai vorbim.
Si odata ajunsi in fata scarii mele ne-am luat la revedere cu un pupic pe obraz, apoi am disparut in casa.
Stiam doar ca abia asteptam sa ajung in pat imbracata in pijamale sa ma pot gandi la ceea ce tocmai facusem.